Cărțile lui 2024. O retrospectivă a proiectului "Cărțile Europei". Ce urmează în 2025?
Toate lucrurile bune au un sfârșit. Nu trebuie să fie întotdeauna așa de dramatic pe cât sună, sfârșiturile astea sunt și ele de mai multe feluri. Definitive, cu o durată nedeterminată, triste sau chiar de-a dreptul mulțumitoare. Și multe dintre ele mai au o particularitate parșivă: fie nu poți să le anticipezi și te lovesc în moalele capului, fie le supraapreciezi când ele nu sunt de fapt decât o banală pauză.
Ce vreau să spun de fapt e că la începutul anului 2021 am dat startul unui proiect mult-iubit, deloc original, în care îmi propuneam să iau la bani mărunți literatura din fiecare țară europeană. Regulile au fost destul de dure, dar simple: cartea trebuia să fie scrisă de un autor din respectiva țară, acțiunea obligatoriu să se petreacă (și) în granițele și cultura locului respectiv și să existe o traducere în limba română. Așa că cercetările și alegerile au fost uneori dificile și de lungă durată, pentru multe țări nu am avut succes (dar nu declar lupta cu ele închisă!), pentru altele poate că am împins regulile la extrem doar ca să nu renunț, însă toate neplăcerile pălesc în umbra bucuriei, entuziasmului și plăcerii pure și egoiste pe care le-am simțit în cei aproximativ patru ani.
Îmi dau seama că vorbesc de parcă aș fi ajuns la final. Nu e chiar adevărat. Mai am încă un mic teanc de cărți neîncepute și încă o listă nu așa de mică de cumpărături care nu știu exact când se vor întâmpla. În mod normal, la fiecare final de decembrie scriam retrospectiva anului și planurile pentru viitor. De data asta am rămas puțin în urmă, dar nu pot să ratez momentul în care marchez ceea ce va fi probabil ultima planificare de lecturi europene. Asta pentru că am ajuns aproape la final.
În 2024 am reluat cititul la final de vară, așa că nu am apucat să adun prea multe titluri, nici măcar nu mai pot susține tradiționalul TOP 10 anual. Mi-am făcut de lucru și cu două-trei albume de istorie adunate de prin călătorii, iar cel mai mult mi-a plăcut din tot ce mi-a trecut prin mâini Foamea lui Knut Hamsun. Însă mi-am făcut temele și auto-analiza în materie de "Cărțile Europei" și pot să scriu acum un inventar exact.
Așadar, cărțile necitite încă din bibliotecă, pe care îmi doresc să le dau gata lunile ce vin:
1) Belgia - Pisica. Casa de pe canal/Georges Simenon
2) Turcia - Istanbul/Orhan Pamuk
3) Armenia - Din cer au căzut trei mere/Narine Abgarian
Nu pare o misiune dificilă, nu?
Continuăm cu lista de țări pentru care am găsit unul sau mai multe titluri interesante, dar pe care nu le-am cumpărat incă:
4) Islanda
5) Malta
6) Georgia
7) Elveția
8) Moldova
9) Croația
Și acum partea mai obraznică. Țări pentru care nu am găsit nimic încă, nu am căutat cum se cuvine, dar mai mult ca sigur voi avea probleme serioase:
10) Kazahstan
11) Letonia
12) Macedonia de Nord
13) Slovenia
14) Andora
15) Liechtenstein
Și literaturile pentru care nu am găsit nimic-nimicuța. Am așteptări de la posibile viitoare traduceri!
16) Estonia
17) Luxemburg
18) Muntenegru
19) San Marino
20) Kosovo
21) Monaco
Nu arată prea bine, nu? În 2021 am decis să mă ghidez după o listă cu țările Europei cam neortodoxă, în sensul că se remarcă niște instruse exotice ca Georgia, Armenia și Kazhastan (au mai fost și altele). Lista include așadar și țările care aspiră la Europa, deși ele geografic sunt cam departe. De aceea mi-a ieșit un total de 51 de literaturi, iar acum observ că am citit din ele doar...30. Poate că o fi puțin, dar cine poate să îndrăznească să îmi spună asta? Doar e proiectul meu și eu concurez doar cu mine!
